Dacă,nu cumva,pierzi timp aiurea căutând lucruri care sunt incapabile pentru condiţia ta umană? Dacă,nu cumva,uiţi de lucrurile importante ale vieţii şi te afunzi mai tare în capcana mirajului? Dacă,nu cumva, trăieşti doar fizic şi uiţi de tine? Sau, uiţi de iubirea care vine când te aştepţi mai puţin şi eşti atât de captat de altele , nedându-i voie să intre?
Oricum…poate ai prea multe întrebări puse şi prea puţine răspunsuri pe care ţi le-ai putut permite!
I’m not a stranger
No I am yours
With crippled anger
And tears that still drip sore
A fragile flame aged
Is misery
And when our hearts meet
I know you see I do not want to be afraid
I do not want to die inside just to breathe in
I’m tired of feeling so numb
Relief exists I find it when
I am cut
I may seem crazy
Or painfully shy
And these scars wouldn’t be so hidden
If you would just look me in the eye
I feel alone here and cold here
Though I don’t want to die
But the only anesthetic that makes me feel anything kills inside
But I do not want to be afraid
I do not want to die inside just to breathe in
I’m tired of feeling so numb
Relief exists I found it when I was cut
„ Dacă totul ar pieri şi n-ar rămâne decât el, eu aş continua să exist;dar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit,universul s-ar transforma într-o uriaşă lume străină mie şi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa.” Emily Bronte-La răscruce de vânturi
Datorită manifestărilor începute acum 20 de ani azi poţi să vorbeşti liber, să te joci la un pc sau să citeşti ceea ce am scris eu acum?
Din păcate pentru majoritatea tinerilor ziua de 16 decembrie 1989 nu mai reprezintă nimic; însă ştii ce a reprezentat pentru România?
– 1104 morţi dintre care 543 în Bucureşti
–3352 răniţi:
1.879 la Bucureşti
1107 înainte de 22 decembrie
2245 după 22 decembrie
162 înainte de 22 decembrie
942 după 22 decembrie
260 morţi şi 545 răniţi sunt urmare a acţiunilor Ministerului Apărării Naţionale
65 morţi şi 73 răniţi sunt urmare a Ministerului de Interne
333 morţi şi 648 răniţi au rezultat din acţiunile personalului MAp.N – 63 morţi şi 46 răniţi sunt urmare a acţiunilor personalului subordonat Ministerului de Interne
260 morţi şi 545 răniţi sunt urmare a acţiunilor Ministerului Apărării Naţionale
65 morţi şi 73 răniţi sunt urmare a Ministerului de Interne
333 morţi şi 648 răniţi au rezultat din acţiunile personalului MAp.N
63 morţi şi 46 răniţi sunt urmare a acţiunilor personalului subordonat Ministerului de Interne.
Şi să nu-ţi vină să îi baţi pe cei care au tupeul să zică „Era mai bine înainte!”?
Cum a dat prima ninsoare , mi-am luat frumos căştile şi am pornit la drum.Însă, nu aveam de unde să ştiu că telefonul îmi joacă o festa (necitindu-mi playlistul) aşa că am fost nevoită să ascult radio, iar singura piesă care mi-a atras atenţia,prin faptul că nu avea versuri specifice Crăciunului, o găsiţi mai jos.
Azi Google ma anunţat că se sărbătoresc 150 de ani de la naşterea lui Ludovic Lazarus Zamenhof cel care a incercat crearea unei limbi internationale denumind-o Esperanto.
Zamenhof s-a nascut pe 15 decembrie 1859 in orasul Białystok in Polonia . Vorbea fluent limbi ca germana, franceza, latina, greaca, ebraica şi engleza iar mai târziu a avut un interes pentru italiană, spaniolă şi lituaniană.
Astăzi Esperanto este limba populară în Europa de Est si China existand o literatură esperanto (carţi, reviste şi poezie),melodii esperanto şi un număr de posturi de radio care difuzează ştiri în esperanto.
Nu ştiu cum e la voi dar ştiu cum e la mine. Vine Crăciunul, se fac aceleaşi „ritualuri” care sunt prezente de ani buni şi, desigur, că trebuie să-şi facă apariţia şi un film prin perioada asta.
Da..un film la care să râzi şi să te minunezi de năzbâtiile care le poate face un copil.La care să stai cu punga de popcorn şi paharul cu suc în pat şi să aştepti aventura. Te-ai prins… hmm…hai că nu e greu … da da …ţi-ai dat seama, vorbesc de Home alone.
Tind să cred că nu e numai o tradiţie involuntră a familiei mele ci cam a tuturor. Din câte am auzit majoritatea se uită în preajma sarbatoriilor la filmul , fie ca e vorba de Home alone 1,2,3 sau 4. Îmi amintesc cu plăcere că eram mică şi mă uitam la film şi acum, în ciuda faptului că anii au trecut, trăiesc acţiunea cu aceeaşi intensitate.. hmm…poate că şi D. are o oarecare contribuţie în asta.
Şi desigur, cum te uiţi ani la rând e imposibil să nu reţii anumite fraze sau să ai scene preferate, aşa că mai jos vă prezint momentul pe care nu îl voi uita niciodată şi care cred că reprezintă momentul de apogeu în istoria filmului.
Comentarii recente