Repede…

4 comentarii

nu exist

 

Poate că asta e greşeala mea..vreau repede..dar chiar nu mai înţeleg nimic.Am impresia că sunt cuprinsă de un haos prea mare pe care nu-l pot organiza pentru ca e aşa de bine transfigurat într-o ordine catastrofală.Am impresia că daca aş pune un lucru la locul lui s-ar muta singur în altă parte tocmai pentru a mă termina pe mine.Fac lucrurile cum trebuie,dar rezultatele sunt pe dos, mă chinui să ies  la testul final destul de bine dar observ că,oricât m-aş chinui,e exact aceeaşi chestie din totdeuna.

Oare ar fi cazul să renunţ? Şi dacă renunţ exact când totuşi s-ar mai putea schimba ceva? Chiar nu mai înţeleg , încerc să pun haosul în ordine dar mă îndoiesc că voi reuşi.Nu mai ştiu cum să fac să fie bine.Poate că am nevoie de timp, poate că cer prea curând rezultate, dar parcă lipsa rezultatelor mă demoralizează şi simt că muncesc în zadar.

Chiar nu mai înţeleg ce ar trebui să fac,cum ar trebui să fac sau dacă ar mai trebui să fac! Poate că acea greşeală e la mine sau poate că nu, dar sincer, nu mai înţeleg nimic.Încep să cred ca înţelepciunea vine exact atunci când nu mai ai ce face cu ea.

Am plecat! Săptămâna viitoare iau decizia finală.

Anunțuri

Leapşă

Lasă un comentariu

Primul acasă

  • Banuiesc că unde stau acum pot numi acasă.

Prima rochiţă

  • O am in camera mea. E roşie cu alb şi cu câteva detalii

Primele cele-mai-ce încălţări

  • Îmi amintesc de o pereche de pantofi albi, lăcuiţi,cu o floare mare roşie ( ştiu ..de mică alb-roşu) când eram pe la grădiniţă

Primul câine

  • N-am avut câine

Primul baiat de care mi-a plăcut

  • Deja e istorie.Cred că pe  la 9 ani.Era un vecin

Prima formaţie al carei fan am fost

  • 3SudEst

Primul meu sărut adevarat

  • Ce însemnă adevarat :-„  ?

Prima mea iubire

  • Trecutul

Primul „Te iubesc”:

  • La teatru prin clasa a patra. Aşa era piesa.

Primele lacrimi din iubire:

  • Tot pe la teatru.

 

Cu dedicaţie..

Lasă un comentariu

Lasă un comentariu

serendipity

 

„Jonathan Trager,producător de elită la ESPN,a murit aseară pentru că şi-a pierdut sufletul-pereche şi logodnica.La 35 de ani, dulce la vorbă şi greu de uitat, Trager nu părea un romantic incurabil.Dar,în ultimile zile din viaţa şi-a dezvăluit altă faţă.Personalitatea Jung-iană a ieşit la iveală în timpul urmăririi a lui Agatha Christie după sufletul pereche.O femeie cu care petrecuse doar câteva ore preţioase.

Din păcate, căutarea a luat sfârşit sâmbătă noaptea cu eşec total. Chiar şi aşa înfrânat,curajosul Trager s-a agăţat de crezul că viaţa nu e un şir de întâmplări nesemnificative sau de coincidenţe, ci un mozaic de întâmplări care culmină cu un plan sublim.

Întrebat despre pierdere,Deanb Kansky l-a descris pe Jonathan ca un om schimbat în ultimile zile. Lucrurile erau clare pentru el.Jonathan şi-a dat seama că ,pentru a fi în armonie cu Universul,trebuie să credem cu tărie în ceea ce numeau anticii „fatum”  iar noi îi spunem astăzi „destin„.”

                                                                                                                        Serendipity

 Tu crezi in destin?

De ce am acum nevoie?

2 comentarii

  • TIMP
  • pace
  • iubire
  • respect
  • demnitate
  • libertate
  • dragoste
  • credinţă
  • plăcere
  • bucurie
  • fericire
  • voinţă
  • răbdare
  • linişte
  • calm
  • speranţă
  • vise
  • basme
  • victorii
  • fantezie

Top 10 cretini inculti din Romania

5 comentarii

Hai să facem un joc! Zimi cine crezi că e pe primul loc fără a viziona clipul sau a te uita la comentarii.Dupa ..verifică!

 

Nu am rezistat să nu vă arat clipul acesta. Am râs cu lacrimi la unele secvenţe, iar ultimul minut e de preferat să nu fie vizionat de minori deoarece conţine un limbaj nu tocmai plăcut. Şi totuşi… acele e omul lui Dumnezeu?

 Tu care crezi că ar fi topul actualizat? Eu mă gândesc şi vă spun după (sunt prea mulţi candidaţi).

Generaţia nouă

5 comentarii

nu exist

 

Nu e o noutate că generaţia care vine din spate nu mai ştie ce însemnă o mâncare sănătoasă sau jocurile în aer liber care te solicită din punct de vedere fizic.Nu e nici o mirare că atunci când le propui un fruct îţi cer o ciocolată sau că un PC a luat  locul unei partide de fotbal sau de volei.Însă ceea ce nu poate nega nimeni este că generaţia nouă este una foarte inteligentă care se adapteaza enorm de uşor la lucrurile noi care li se impun.

De ce zic toate astea?  Pentru că azi am fost cu D. la cumpărături şi la un moment dat îi propun să lase cicolata şi să cumpere nişte fructe.Şi am primit explicaţia,care ma lăsat fără cuvinte, de ce nu mănâncă el fructe „Nu! Eu nu manânc fructe.Şi ştii de ce?Pentru că fructele îţi dau energie, energia duce la sport, sportul duce la faimă, faima duce la femei, femeile au SIDA şi SIDA duce la moarte.În concluzie, fructele duc la moarte.Deci, ce spui, îmi iei ciocolata?”

Desigur că această explicaţie a fost făcută doar pentru a-şi cumpăra el ciocolata şi în nici un caz pentru că ar crede cu adevărat că fructele ar duce la SIDA. Dar totuşi, de la fructe la SIDA era o graniţă prea mare pe care el a diminuat-o.Şi..da..mă înşelam când credeam ca e la fel de dus ca mine,pentru că eu par mai normală în comparaţie cu el.

Older Entries