Acum realizez că nu am stat niciodată să mă analizez aşa cum sunt.Dacă mă pui să mă descriu în trei cuvinte ar fi prea ciudat.Nu aş şti care sunt pentru mine.Poate acest lucru e şi din cauză că sunt o fire schimbatoare care niciodata nu a ştiu ce vrea şi mai ales care a luptat pentru ce a vrut.

Nimeni nu a dat nimic pe gratis!

Uneori stau şi mă gândesc că acum, când am timp liber până în sesiune,(m-am săturat de atâtea sesiuni!! ) mi-ar fi plăcut să fiu mai tare şi să nu mă ascund atât de bine de ceilalţi.Toţi au impresia că mă cunosc, însă a trecut atâta timp de când vorbesc minim doua ore pe zi cu fiecare şi nici unul nu ştie nimic despre mine.Însă partea aiurea din toata asta e că , am ajuns să mint atât de bine încât m-am minţit pe mine, sau mai bine zic că m-am ascuns eu de mine.

Îmi e greu acum să îmi mai deschid mintea pentru mine.Cred că încetul cu încetul devin ceea ce vreau să fiu sau mă chinui să par a fi.E bine că măcar atunci când am nevoie de ceva, mă pot baza pe una – două personae care ,culmea, nu mă cunosc pe cât aş vrea eu să mă cunoască , însă întradevar,nici nu le dau prilejul ăsta.

Mi-a plăcut întotdeuna să zic că sunt o mască.O mască care reuşeşte să se transpună în toate situaţiile şi să reacţioneze aşa cum trebuie pentru fiecare caz în parte. Părinţii mă ştiu un tip cu picioarele pe pământ , care stă şi învaţă atunci când trebuie. Cei cu care ies la băutură mă ştiu ca cel care ţine atmosfera iar ceilalţi ca un om…şi nimic mai mult.

Poate că sunt câte puţin din toate, însă am 21 de ani şi nici măcar nu ştiu cine sunt şi mai ales cine ar trebui să fiu!

Cu drag, Alex!

Anunțuri