…de toate mărimile şi culorile.Nasturi mici, mari,roz, albaştri, mov,verzi, cu margini în pătrăţele sau în linii; fie având petricele,fie nu, care să se fixeze exact în locul în care îi pun fără să mă întrebe ceva.

Nasturii să fie diferiţi,dacă se poate,având câte un strop de culoare din fiecare pentru ai face unici şi tot odată identici. Borcanul cu nasturi l-am primit cadou de la două din cele trei persoane vitale pentru mine.Şi încetul cu încetul am început să pun:un nasture mov, unul albastru , altul poate negru dar şi mulţi roz.

Albi cred că mai puţin!!

E greu să găseşti un nasture cu un alb pur, dar cine ştie. Poate într-o zi o să-l pot adăuga la colecţia mea şi să mă mândresc cu borcanul meu cu un nasture alb.

Nasturii albastri sunt cei mai uşor de găsit,împreună cu cei roz, pentru că îi găseşti la orice haine pe care o au prietenii tăi.E ceva deja devenit comun.Cel mov l-am pus la colecţie prin anul trei de liceu. Nu aveam nici un motiv..pur şi simplu îmi plăcea cum arata şi cum strălucea sub dragostea care i-o afişam.

Cele negre le-am primit, din păcate, în momentele în care visam la cele roşii şi nu am ştiut să îi apreciez suficient…uiţi să iubeşti ceva şi realizezi doar când e prea târziu.

Oricum… să revenim la borcan.

Când l-am primit  s-a spun aşa:

“-Ai grijă! E foarte fragil!”

“-De ce?”

“-Pentru că dacă nu-l îngrijeşti cum trebuie şi nu pui în el ce trebui în curând o sa fie spart!”

“-Nu ştiu!”

“-Nu încerca să ştii , doar crede! ”

Mi-am iubit borcanul din prima clipă în care l-am simţit prin degetele mele. Firav, chiar mult prea fragil şi am realizat că orice mişcare bruscă îi va strica echilibrul.Nu neg,uneori am vrut să-l trântesc puternic de pământ pentru ca el să dispară pentru totdeuna.L-am ridicat puternic în sus, hotărâtă să-l strivesc ca pe un gândac. .. însă  nu am reuşit. Poate din cauza faptului că îl aveam primit de la cine trebuia!

Oricum,acum sunt departe de cele două persoane..iar borcanul meu cu nasturi,de toate culorile, stă cu mine la capătul patului pentru a-mi amintit că e acolo ceva.

Am primit o eticheta de la fiecare cand am plecat.

Pe una scria VIAŢA şi pe cealaltă AMINTIRI.

Acum mai urmează doar să adaug în BORCAN câţiva NASTURI.

                                                                                                                  Take care!

Anunțuri