Îmi e dor de soarele care să încălzeasă cu razele sale, îmi e dor de stele care să mă vegheze noaptea şi de îngerul care avea grijă de mine.

Îmi e dor de zâmbetul de dimineaţă care îţi apărea pe faţă,îmi e dor de reacţia care mi-o provoca mie.Îmi e dor de picurii de ploaie care mă găseau în drumul spre casă şi de mine din trecut care încă mai ştia să zâmbească.

Îmi e dor de copacii înfloriţi care îmi dau o senzaţie de împlinire şi siguranţă; îmi e dor de parc, de muzică care îmi bubuia în căşti.Îmi e dor de sentimentele care erau tot timpul  contradictorii; îmi e, poate dor, de suferinţa care era prezentă pentru că măcar atunci ştiam că mai simt ceva. Îmi e dor de lucrurile care nu mai au cum să se întoarcă,îmi e dor de singurul moment perfect din viaţa mea pe care nu aş putea să îl schimb cu nimic din lumea,chiar daca a durat poate prea puţin.

Îmi e dor de perioada în care eram bine dar încă suspin dupa perioada în care nu eram; îmi e dor să râd,să dansez,să ţip de fericire, dar lucrurile au plecat prea departe; îmi e dor de primul băiat care mi-a zis că ţine la mine  şi, poate, şi de primul la care am ţinut eu. Îmi e dor de perioada în care eram prea mică pentru a şti şi prea matură pentru a simţi , îmi e dor de perioada în care îmi era frică de un lucru pentru că atunci trăiam pentru ceva.Îmi e dor să nu am ce sa spun dar totuşi să vreau să exprim atâtea lucruri.

Îmi e dor de atatea lucruri pe care am uitat să le pomenesc şi de toate îmi e dor acum,în minutul acesta .

După iar uit şi merg mai departe..

Anunțuri