plan-design-interior

M-au apucat damblalele (adică nebuniile) şi m-am apucat de reamenajări.Şi da…mă refer la amenajări în toate domeniile.

Când am venit din concediu am realizat că îmi detest camera. Chestia asta ma surprins atât de tare (fiind singurul loc în care mă simţeam foarte ok ),aşa că, m-am apucat să-mi proiectez cum vreau să arate. Frumos am mutat patul,am schimbat poziţia mobilei, de colorat un perete şi de căutat ultimile detalii care să-mi amintească de mine ( şi înca nu le-am găsit pe toate,încă sunt în căutarea unor chestii care tind să cred că există doar în imaginaţia mea;însă nu e nicio problemă :creativitatea mă va duce şi la punerea în practică a imaginaţiei mele).  

 A urmat blogul.Mă săturasem de albul ăla, de albastru şi de plictiseală.Era prea şters,prea monoton, prea fără viaţă.Aşa că, ma apucat nebunia şi în legatură cu el.Schimbă tema,şterge anumite legături care nu mai existau,renunţă la header-ceea ce a fost extrem de greu pentru că iubesc atat mottoul cât şi  simbolistica pozei- dar  asta nu însemnă că am renunţat.

Verde,de ce verde? Poate pentru că înseamnă culoare,încercare de a trece peste, de a merge mai departe ,de a te readuce la viaţă prin propriile puteri.Culoarea speranţei, a siguranţei, a vitalităţii, fiind asociată cu natura şi cu viaţa. În ciuda faptului că este capabil să creeze o atmosferă de calm şi bună dispoziţie, verdele este totuşi cea mai dificilă culoare, care trebuie manipulată cu atenţie şi discernământ.

Ce se mai poate schimba?  Felul de a fi, poate de a gândi sau de a vedea lumea prin alţi ochi. Felul de a-ţi răspunde, de a te asculta, de a-ţi zice nu ,de a te ignora, de a nu-mi păsa. Indiferenţa e cea mai buna armă.Un amic ( care sigur va râde când va citi ce zic puţin mai încolo) îmi spunea că cel mai bine e ca dimineaţa să te uiţi în oglindă şi să-ţi repeţi „Fii egoist”. Nu poţi pretinde să fii bun într-o lumea rea ..vei fi devorat de viu. Ar trebui să se inventeze o carte intitulată” cum sa duci un om in groapă” prin care să ţi se explice cum poţi manevra mintea umană,pentru că nu ai idee cât de uşor e să faci asta. Şi uite cum am ajuns eu,de la reamenajarea camerei la minţi umane.Deja am intrat în altă poveste de spus la copii.

S-au mai schimbat şi alte lucruri, dar nu are rost să vorbesc  despre ele, poate când le voi duce la final. Poate pe 15 sepembrie voi şti exact cum stă treaba, poate mai curând, poate peste câteva luni sau poate niciodată.

Anunțuri